BOILIESURI CRITIC ECHILIBRATE

Monturile si felul in care pescuiesti pe o astfel de nada sunt lucruri esentiale. Pestii se hranesc foarte incet in lunile de iarna si nu vor veni imediat sa curete toata nada. Avand in vedere ca nada e compusa din elemente mici, imi place sa folosesc lucruri mici si la carlig. In trecut, eram un mare adept al boiliesurilor viu colorate in sezonul rece. Cand nadesc insa cu Manilla, stiu ca pestii cauta nada si se hranesc cu ea. Toti crapii pe care i-am prins eliminau spartura de boilies pe saltea - numai boilies. Tinand cont ca asta le place si asta vor, pescuiesc la carlig cu un mic boilies critic echilibrat (wafter) de Manilla, ajustat cu cutitul ca sa semene cu spartura de boilies. In apa, carligul se ascunde in malul de pe substrat, iar bila de carlig sta frumos deasupra substratului. Imi faceam singur boiliesurile de carlig, ca sa le pot regla flotabilitatea exact cum vreau, insa boiliesurile gata facute de la Sticky Baits sunt la fel de bune. Combinand boiliesul critic echilibrat cu o montura agresiva, de care crapului ii va fi greu sa scape, am intins capcana perfecta. Micul boilies de carlig, usor flotant, se comporta natural cand pestele pune gura pe el, la fel ca restul boiliesurilor sparte date ca nada, pe care pestele le-a consumat pana atunci.

Alt lucru pe care l-am facut a fost sa scot pasta de plumb de pe monturi, ceea ce de obicei nu fac. Au fost cateva situatii in care cred ca pestele a pus gura pe montura si i-a dat drumul si e posibil sa fi simtit greutatea pastei de plumb, motiv pentru care i s-a parut ca e ceva in neregula si a scuipat carligul. Cand pestii se hranesc foarte aproape de substrat si nu trebuie sa se miste prea mult pentru fiecare bucata de hrana, imi place sa folosesc un plumb de marime decenta, ca pestele sa se intepe in greutatea lui cand intinde forfacul. Cu un plumb de 4oz, am avut foarte putin pesti pierduti. De fapt, cred ca am avut 17 crapi la o partida si n-am pierdut decat doi, ceea ce pe lacul respectiv e foarte bine. Am prins la o singura partida cat prind altii intr-un sezon - opt exemplare de peste 30lb si o "oglinda" de 45lb cunoscuta sub numele de Scar.

Era uimitor sa vezi ca cei cativa care foloseau Manilla prindeau peste, iar ceilalti, nu. I-am dat niste boiliesuri unui pescar care nu prindea nimic si a luat trei "bucati", cea mai mare a avut peste 43lb. Unui prieten care nu avea Manilla la el i-am dat cateva kilograme si a prins mai mult crapi, intre care unul numit Slate, trecut de 45lb. Nu stiu daca as fi prins la fel de bine in februarie folosind Krill, dar stiu sigur ca Manilla da rezultate foarte bune pe timpul iernii. Pana nu demult, pescuiam iarna cu sweetcorn si viermusi, dar tinand cont de rezultatele din iarna trecuta strategia mea de acum este axata pe boiliesuri. Unul dintre pestii pe care i-am prins - si care a cantarit 38lb - elimina boiliesurile pe saltea. Cred ca pestii devenisera aproape dependenti de ele pentru ca erau grasi, la greutatile maxime si totusi se hraneau cu pofta. In unele partide, vedeam firele miscandu-se, probabil de la pesti, chiar in timp ce nadeam cu spodul, ceea de obicei pe lacul asta nu se intampla nici primavara. Am fost intotdeauna convins de valoarea proteinelor lactice pe timpul iernii, dar pescuind cu Manilla sezonul trecut am ajuns sa am incredere in ele cu atat mai mult. Folosesc in continuare boiliesurile de Krill pentru ca am avut multe capturi deosebite cu ele de-a lungul ultimelor ani, dar cand vine frigul ma intorc la Manilla, care m-a ajutat sa am cel mai bun sezon de iarna din cei peste 25 de ani de cand pescuiesc.

Traducere de Vlad Pavlovici