MARTI - STRATEGII DE NADIRE

Marti dimineata, furtuna se instalase confortabil pe lac. Soarele disparuse, lumina era dezolanta, ploua apasat si marunt si vantul crescuse la 40km pe ora. Umbland pe drumurile din jurul lacului cu trepiedul in spate, Marius Alexandru, operatorul PVTV, se straduia sa culeaga cadre "sugestive". Totul era sugestiv, de la stuful care se zbatea isteric in vant la valurile cu spuma. N-a durat mult si ploaia ne-a facut sa ne refugiem in baraca. Am scos lansetele cu ultimii crapi si nu le-am mai dus inapoi. Era periculos sa iesi pe apa cu barca pe care o aveam si, oricum, nu puteam filma din cauza ploii. Nu ne ramanea nimic de facut, decat sa asteptam ca ploaia sa se opreasca si vantul sa scada. Asta urma se intample joi...

Aveam 36 de ore in fata, in care sa dorm, sa mananc conserve si sa ma gandesc ce puteam schimba ca sa gasesc pestele mare. Problema pe care o pune Bazinul 8 este ca are foarte mult crap de 9-10kg, pe care n-ai cum sa-l ocolesti. Mananca boiliesuri de 30mm ca pe seminte. Nicio montura nu-l tine la distanta, nicio momeala, oricat de mare, nu-l indeparteaza. E un peste dinamic, activ, cu un apetit enorm si o forta colosala in dril. Trebuie sa tii bine lanseta in mana daca nu vrei sa ramai fara ea. Sunt crapi lungi, salbatici, de Dunare, care se prind usor si te arunca intr-o euforie a drilurilor continue, zi si noapte, pana la epuizare. Trasaturile duble sunt frecvente. Dupa o saptamana, cand te trezesti din transa capturilor fara numar, constati ca ai prins sute de bucati, ai consumat zeci de kilograme de boilies, dar cel mai mare crap abia daca atinge 14kg. Privind inapoi, rezultatul nu mai pare atat de spectaculos si te intrebi unde ai gresit.

Acum eram la a patra partida pe Bazinul 8 si, avand experienta strategiilor de nadire din partidele anterioare, nu vedeam alta solutie decat pescuitul pe farfurii, cu nada putina. Paturile de nada produceau cel mai mare numar de trasaturi, dar atrageau ciortanii si nu aveai garantia ca iti vor aduce si peste mare. In primele zile, nadisem doua zone restranse, aflate la o distanta de 100m una de alta, iar intre ele trasesem o dunga de porumb. Dunga de porumb nu conecta zonele nadite cu boilies, cobora ca o linie verticala pe directia malului. Era o nadire in T, cu porumbul formand axul T-ului si cu boiliesuri la cele doua capete. Mizam pe faptul ca porumbul va atrage ciortanii, lasand crapii mari se culeaga monturile cu boilies din exterior. Pana acum, asta nu se intamplase, probabil pentru ca micile zone cu boilies se transformasera in paturi consistente de nada. Cand prinzi crap dupa crap si replantezi monturile in acelasi loc, fie si numai pe farfurii cu 2-300g de boilies deasupra monturii, ajungi sa dai kilograme de boilies pe spatii inguste si paturile de nada se formeaza fara sa vrei. Ciortanii atat asteapta.