CAZUL HAPLEA

Vlad Pavlovici: Ce pesti mari crezi ca mai ascunde lacul?

Madalin Barnea: Sunt convins ca Varlaam nu a aratat inca toti crapii pe care ii are, in special pe sectorul B. Pe sectorul A, s-a prins pana acum mai mult peste mare, dar asta si pentru faptul ca aici s-a pescuit mai mult, e un sector mai usor de abordat, neavand bradis, poate fi pescuit pe toata suprafata, nu exista locuri in care pestele sa se refugieze. Tinand insa cont de istoria lacului, nu avem niciun motiv sa credem ca sectorul B are mai putin peste, de altfel in testele din vara trecuta aici se prindea mai bine decat pe sectorul A. E posibil ca recordul lacului sa fie in sectorul B, care e de trei ori mai mare ca suprafata si pare mai bogat in hrana naturala decat sectorul A.

Vlad Pavlovici: Recordul actual al lacului chiar ESTE in sectorul B, l-ai pus acolo cu mana ta zilele trecute. Ma refer la crapul cunoscut sub numele de Haplea, care locuia in sectorul A, dar a fost recent mutat in sectorul B. E un caz aparte si pe care merita sa-l discutam, pentru si aici Varlaam a adoptat o solutie atipica.

Madalin Barnea: Haplea este cel mai mare crap inregistrat la Varlaam pana acum. Tu l-ai fost prins la o greutate maxima de 25kg la inceputul lui aprilie, dupa care a fost prins inca de sase ori in aprilie si mai. In opt saptamani, s-a prins de sapte ori si poate ca s-ar fi prins si a opta oara, daca n-o fi scapat in vreun dril. In mod clar, e un peste lacom, care mananca mult si des, ceea ce explica de ce a crescut atat de mare. Faptul ca e prins nu pare sa-l deranjeze, probabil ca nu retine trauma sau poate ca foamea e mai mare decat frica. In orice caz, frecventa cu care se prinde e anormala, avand in vedere ca Varlaam e un lac pe care pestele are hrana naturala din belsug.

De ce nu e bine sa fie prins atat de des? Pentru ca nu mai are timp sa-si vindece ranile din gura, nu mai creste si nu mai lupta. Va ajunge un peste multilat si din ce in ce mai slab, un peste chinuit si fara valoare pentru pescari. Plecand de la greutatea de 25kg, a coborat dupa cateva zile la 24,6kg, dupa care a depus icrele si, evident, a pierdut in greutate. Imediat dupa depunere, a fost prins la 22,5kg, dupa care a luat un kilogram pana la urmatoarea vizita pe mal, 23,5kg, dupa care a inceput sa scada, fiind prins si reprins la intervale scurte. Ultima oara avea doar 21,8kg. Forta in dril a scazut si ea. Daca la primele capturi drilul dura 20-30 de minte, dar a durat si trei sferturi de ora la un pescar, la ultima captura a durat cinci minute. Stim cu totii lacuri in care pestii mari nu mai opun rezistenta. In ritmul asta, ar fi continuat sa slabeasca si sa se banalizeze, de aceea am luat decizia sa-l mutam in sectorul B, unde speram ca se va prinde mai rar si va avea timp sa se refaca si sa isi continue cresterea.