CarpOnline.ro

Well..atunci doar tu stii de ce pierzi pestii pe drum...sau de ce ratezi trasaturi clare.
Bine, din ce-ai povestit pare-s ca astea-s cauzele: carligere "defecte" si drilul. Poate pui si niste poze cu monturile dar din ce spui tu par a fi mai mutl decat perfect executate

Carligul il suspectez si eu foarte tare, drillul nu-l exclud dar nici nu-l suspectez asa tare (cel putin nu inca). Pe A8 scapam trasaturi tipice de cten si dadeam vina pe modul lui particular de mancare, credeam ca pe snowman e usor sa-l ratez (intr-o mica masura poate fi si asta, dar nu explica totul). Mai suspectez si clipsurile pt ca uneori vedeam crap la mal cu plumbul inca acolo (pica dupa ce dadea 2 sarje dar avea ceva timp sa-si largeasca gaura de intepatura). Probabil ca ai dreptate cu chichitele - e o suma de factori de detaliu.


Blankurile sunt Senzor Magic nu am ceva ultra rigid sa trag de el violent. E drept insa ca atunci cand pleaca semi-violent il las in pace sa se duca, nu tin frana prea stransa.

Peste o saptamana am rezervare pe A2, poate sa imi spuna si mie cine a pescuit pe acest stand, ce structuri avem? Cum a abordat diversele structuri si pe adancimi a avut rezultate in momentul respectiv.

_________________
http://mateiniteanu.blogspot.ro
Niteanu Matei

Salutare tuturor,

In perioada 2-4 octombrie voi fi si eu pe A2. Stiu ca acest stand da peste destul de rar. Am rugamintea daca ma puteti ajuta cu o descriere sau o schita a zonelor de interes care au dat rezultate pe acest stand.

Multumesc mult

Am pescuit pe sectorul B saptamana trecuta, rezultatul se poate vedea aici: https://www.youtube.com/watch?v=B8ko7MpNdU0.

Cateva observatii:

Suprafata lacului s-a marit la 25 de hectare in urma ultimelor lucrari de amenajare.

Bradisul a disparut complet de la suprafata (a mai ramas pe fundul apei). Daca in urma cu un an vedeai aproape tot lacul acoperit de bradis, acum nu mai vezi un fir. Se poate merge cu motorul peste tot, iar orice peste poate fi scos de pe mal.

Ca urmare a disparitiei bradisului si a lucrarilor de excavare a balastului (care ar trebui sa se termine pana in primavara anului viitor), apa e mult mai tulbure. Schimbandu-se culoarea apei, crapii negri ai lacului si-au schimbat culoarea si ei, acum au o nuanta mai aurie.

Ciortanii de 2-4kg care au fost introdusi in lac in toamna trecuta au crescut foarte bine. Cei mai mari au in jur de 6-7kg. Se prind des - prea des pentru gustul meu, dar cel putin pot constitui o distractie pentru cei care se plictisesc asteptand crapii mari. Intr-un an sau doi, daca iti pastreaza ritmul de crestere, vor trece de 10kg.

_________________
http://carponline.ro

Ctenii din B sunt doar cei mici introdusi recent sau sunt si generatii similare cu sectorul A? In ultima vreme cei din A ataca boilesurile fara mari emotii, in B au fost probleme de genul acesta pana acum?


Pe langa ciortani sunt foarte curios Haplea ce ritm de revenire a avut, are potential sa devina un 30 in 2-3 ani?

Sectorul B are si ten mare, din aceeasi generatie cu tenii de pe sectorul A. Madalin a prins unul de vreo 15kg anul trecut. Diferenta intre cele doua sectoare, in privinta asta, este ca pe sectorul B tenii au mai multa hrana naturala (sub forma bradisului) si, pana acum, n-au fost interesati de boiliesuri altfel decat din intamplare. Daca bradisul va fi lichidat, probabil ca vor intra si pe boilies. Vom vedea atunci ce e de facut cu ei, dar deocamdata mai au de lucru.

_________________
http://carponline.ro

Felicitari Vlad, slow-motion shot si filmarile subacvatice sunt exceptionale.

Vor continua popularile in B sau va ramane macar 2 ani cu populatia actuala?
Desi banuiesc raspunsul, de ce s-a ales popularea cu cteni mici in locul mutarii unor exemplare de 10-13kg din A?

Sergiu, multumesc pentru aprecieri. Am mutat mesajul tau la topicul despre Varlaam, ca sa raspund pe larg in legatura cu popularile cu ciortan si ten.

N-a fost intentia administratiei sa populeze sectorul B cu ciortan. A fost o intamplare ca pestii au ajuns in lac. Proprietarul lacului avea acesti ciortani intr-un bazin in care nu se mai dezvoltau si s-a gandit ca le-ar merge mai bine daca ar fi mutati in sectorul B, cu argumentul ca lacul e suficient de mare incat introducerea lor sa nu aiba aproape niciun impact.

Au fost 169 de ciortani cu o medie de 3kg. In total, in jur de 500kg de peste intr-un lac de 25 de hectare plin de hrana naturala. Aproximativ 6-7 ciortani la hectar. Ai crede ca nu inseamna nimic, dar uite ca inseamna! In mod surprinzator pentru toata lumea, ciortanii si-au facut simtita prezenta de o maniera neplacuta pentru pescarii de crap si, practic, au schimba dinamica lacului.

Singurul lucru bun din povestea asta e ca au crescut foarte repede si, intr-un an sau doi, lacul va avea zeci de exemplare de doua cifre provenite din acesti ciortani. Alti ciortani, insa, nu vor fi mai introdusi.

Popularea cu ten a fost una intentionata si era important ca tenii sa fie mici, ca sa manance mult. Pentru curatarea cat mai rapida a bradisului, nu se folosesc teni mari, se folosesc teni mici. Mutarea catorva zeci de exemplare mari din sectorul A n-ar fi avut acelasi efect.

_________________
http://carponline.ro

Cand am pescuit pe A9 in august l-am auzit pe Madalin toata noaptea cum se lupta cu ciortanii, am vazut cat de rapid intra in actiune


Referitor la cteni experienta mea e mai putin clara - am avut in Buzau in Parcul Tineretului 2 lacuri care comunicau fix ca Varlaam printr-un canal mic, pline de iarba amandoua similar cu B-ul (Dar cu suprafata mult mai mica). Cand a fost populat in urma cu 7-8 ani nu era iarba, ea a aparut la 1 an (in mod total bizar, lacul fiind anterior secat si nivelat cu 0.5m argila pe fund), motiv pentru care au fost aduse si cateva sute de kg de cten mic (sub 500gr). Lacul nu a fost atacat de pescarii de crap aproape 5-6 ani (existau doar zvonuri de crapi la varga; era inabordabil pentru lanseta de pe mal), pana cand in urma cu 3 ani iarba a disparut atat datorita unui ciclu natural cat si interventiei cu niste ambarcatiuni speciale. Ctenii care au iesit din lac au avut media 10kg (zvonuri de 18, personal 14.8 si cativa de 11-13). Populatia nu era mare, dar lacurile fiind mai mici exista o oarecare proportionalitate - timp de 5 ani ctenul mic-mediu nu a contribuit deloc la disparitia bradisului, dar dupa prima "defrisare" ctenul mare ramas fara hrana obisnuita pare sa fi contribuit la faptul ca bradisul nu a mai re-aparut la acelasi nivel timp de 2-2.5 ani. Foarte interesant mi se pare ca similar cu Varlaam B - cei care nu pescuiau specific pt cten, il prindeau doar din intamplare, comunii fiind primii care atacau.