horatiu sibianu scrie:
Victor, ti-a scapat un element: apa folosita la experiment. Este aceeasi in toate cele trei recipiente? Sau in primul este apa de izvor, in al doilea de la robinet si in al treilea apa plata imbuteliata? Temperatura ei era la fel in fiecare recipient?
Nu mi-a scăpat, ci doar am plecat de la ipoteza că solventul folosit este același (pH, temperatură, duritate etc.). Altfel, experimentul era inutil din capul locului sau l-am fi putut bănui pe Marian că vrea să ne inducă în eroare, ceea ce eu nu cred că este cazul.
horatiu sibianu scrie:
In rest mi se pare o metoda simpla prin care poti verifica daca vrei calitatea unui ingredient fara sa fi nevoit sa ai acasa un laborator de chimie.
Este o metodă simplă care nu oferă informații calitative, ci doar de ordin cantitativ și aproximativ. Pentru măsurarea (analiza) calitativă sunt necesare echipamente și kituri specializate pentru identificarea claselor de substanțe care sunt foarte scumpe. Este greu de crezut ca vreun pescar să aibă așa ceva acasă. Pe lângă asta, pescarul trebuie să aibă pregătire în cercetare. Altfel, nu știe care sunt procedurile de analiză (standardele) și cum să interpreteze rezultatele.
Vedem trei recipiente în care soluția are culori (nuanțe) diferite și zona solidă are înălțimi diferite. Ce informații de ordin calitativ (ex. ce substanțe și în ce concentrații) obținem în urma acestor observații? Nu știm nici măcar dacă soluția este nesaturată, saturată sau suprasaturată.
Marian a spus că a introdus 100g de făină în fiecare recipient. Cele 100g din cele trei tipuri de făină ocupă același volum, respectiv au aceeași densitate?
În fișa tehnică a făinii de pește - mă refer la cele pe care le cunosc - este menționat că procentul de proteină solubilă în apă poate varia între minim 18% și maxim 32% (adică aproape de la simplu la dublu). Cum știm uitându-ne la cele trei recipiente dacă nu aflăm sub 18% sau peste 32%?
Nu în ultimul rând, reacția de solubilizare nu este un proces instantaneu, ci așa cum vorbeam în mesajul anterior, printre altele, trebuie luat în calcul și factorul timp. Cu alte cuvinte, ne-ar fi de folos analize (nu observații vizuale) pentru intervale orare care ne interesează în pescuit (ex. o oră, două ore, patru ore, opt ore, 48 de ore, 72 de ore etc.).
horatiu sibianu scrie:
...cand cineva imi va spune ca faina de peste pe care o vinde este LT94 Norse, aia unica si minutata, eu o sa ii spun ca am acasa un pahar cu apa.
Ce măsori în/cu paharul de apă ca să decizi că respectiva făină LT94 este autentică sau contrafăcută? Cum determini că procentul de proteină solubilizată în pahar se află (sau nu se află) în plaja 18% - 32%? După cât timp faci aceste măsurători? Cum păstrezi temperatura constantă în cameră pe durata experimentului și pentru fiecare experiment în parte? Cum te asiguri că apa folosită între două măsurători - la săptămâni, luni sau ani distanță - are aceleași proprietăți și compoziție?