Multumesc pentru postare, e un punct de vedere argumentat si interesant. Doua scurte comentarii pe marginea lucrurilor scrise de tine.
William Joyce scrie:
ne pierdem in tot felul de alte materiale care dintre care mai pretentioase.
Cred ca tendinta generala e de a folosi fire de forfac comode, nu pretentioase. Confortul e rege pentru consumatori. Succesul firelor combi tine in buna masura si de confort, iar cele mai pretentioase dintre ele – cum sunt cele care trebuie indreptate la abur – n-au avut acelasi succes tocmai pentru ca e mai greu de lucrat cu ele.
William Joyce scrie:
Ce imi place cel mai mult la monturile facute cu monofilament/ flurocarbon este rigiditatea lor si faptul ca se camufleaza excelent pe substrat, practic devin invizibile.
Nu stiu cat poate conta camuflajul. Inca n-am gasit un lac din Romania pe care culoarea firului de forfac sa fie foarte importanta - si am pescuit pe multe lacuri, cu forfacuri de multe culori. E clar ca monturile rigide dau rezultate si functioneaza foarte bine, dar cred ca principalul lor avantaj tine mai mult de prezentare (au un risc mai mic de a se incurca in aruncare si prezinta momeala corect), nu de camuflaj sau dificultatea pestelui de a scapa de ele.