MARIAN OPREA - DETALIILE CAPTURII

Pescuitul crapilor-tinta poate fi unul dintre cele mai captivante aspecte ale pescuitului la crap. Crapi mari, greu de prins, care devin obiectiv si obsesie pentru pescari. Dintre putinii crapi-tinta din Romania, unul este un trofeu de aproximativ 20-21kg (in acest moment), care inoata in lacul de la Horgesti si pe care pescarii l-au botezat Bucovineanul. Pentru a face un profil al acestui crap-tinta, CarpOnline a intervievat trei pescari care l-au prins in ultimele doua sezoane si ale caror observatii pot fi utile celor care vor veni la Horgesti in cautarea lui. Cei trei pescari - Marian Oprea, Lucian Radulescu, Marian Sandu - au primit acelasi set de intrebari. Cititi in continuare raspunsurile lor.

CarpOnline: Cand ai prins pestele - luna si anul - si ce greutate avea in acel moment?

Marian Oprea: Pestele a fost prins anul trecut in toamna, adica in septembrie 2012. A cantarit 20,7 kg.

CarpOnline: Cat a durat partida si ce in ce zi a partidei l-ai prins?

Marian Oprea: Am pescuit impreuna cu partenerul meu, Stelian Steker, timp de 72 de ore. In privinta momentului in care l-am prins pe Bucovineanul, nu as putea spune exact. Pestele a fost scos din apa sambata dimineata, insa probabil era agatat in carlig de cateva ore bune. Am avut cateva semnale slabe in senzor vineri noapte, inainte sa ne bagam in sacii de dormit, dar am crezut ca sunt pesti care se lovesc de fire. Sambata dimineata cand am recuperat montura pentru improspatare, am simtit ca plumbul vine neobisnuit de greu. Aceasta era a doua lanseta pe care o scoteam si, pentru ca in prima am avut un crap de aproximativ 10 kilograme care nu isi facuse simtita prezenta in senzor, am banuit ca aveam iarasi un peste agatat. I-am dat lanseta partenerului meu care mi-a confirmat in scurt timp ca are un crap. Pentru cei care nu au pescuit pe Horgesti, probabil ca scenariul de mai sus pare ridicol, insa, daca tinem cont de conditiile de pescuit, e usor de inteles de ce se intampla frecvent sa gasesti pesti in lanseta la recuperare.

Pe zona noastra apa avea o adancime maxima de 1,2m, iar noi plantam monturile la peste 150m. Rezultatul era scufundarea firului pe o lungime de zeci de metri. Pestele trebuia sa miste nu doar greutatea plumbului pentru a semnaliza trasatura, dar si toata lungimea firului afundat in mal. Forta necesara unui crap pentru o trasatura de tip clasic, cu firul sfaraind la iesirea de pe tambur, o puteai aprecia doar cand erai nevoit sa recuperezi montura si trageai cat puteai de tare de lanseta ca sa ridici firul din mal.