ALUNE TIGRATE

Alt exemplu de test este sa iei o bucata de trestie sau o bucata de sarma subtire. Le poti misca prin aer foarte usor, ca pe o floreta. Daca incerci sa faci aceeasi miscare in apa, e mult mai greu. Apa opune rezistenta. Aceeasi rezistenta o simte si crapul cand ia montura si incearca sa plece cu firul, la o montura culisanta. Rezistenta apei in fir e suficienta sa-l intepe, fara ca plumbul sa joace vreun rol. Trebuie sa precizez ca nu s-a inventat inca nicio montura care sa lucreze perfect si sa agate toti pestii care pun gura pe ea, insa monturile culisante iti semnalizeaza mai repede contactul pestelui cu montura.

Vlad Pavlovici: Explica-mi de ce crezi ca e nevoie sa detensionezi firul. Nu e suficient ca montura e culisanta? Crezi ca pestele se poate speria de un fir tensionat sau poate invata sa asocieze prezenta firelor tensionate pe un vad cu pericolul?

Keith Moors: Nu cred ca pestele asociaza firele tensionate cu pericolul, dar cred ca le poate considera complet nenaturale. Chiar si un crap salbatic poate avea o reactie fata de ele. In lacul meu, exista nuferi si crapii se freaca de radacinile lor toata ziua fara sa se sperie. Un fir detensionat pe care-l ating e pentru ei doar o alta radacina de nufar. Nu vreau sa am pe vad nimic care sa i se para suspect unui peste. Cu cat pestele sta mai mult pe vadul meu si cu cat se simte mai in largul lui, cu atat am mai mai multe sanse sa-l prind.

Vlad Pavlovici: Ai luat decizia sa interzici folosirea alunelor tigrate ca nada, un lucru pe care unii pescari l-ar putea considera surprinzator. Care e motivul?

Keith Moors: Alunele tigrate sunt o nada foarte eficienta. Crapul poate deveni, insa, aproape dependent de ele si aici e marea problema. Din pacate, pescarii considera in mod gresit ca alunele tigrate vor da rezultate doar daca nadesti masiv cu ele si, ca atare, au tendinta sa arunce in lac kilograme peste kilograme de alune. Crapii vor consuma aceste alune, care ajung pe fundul apei, dar nu au niciun castig nutritional de pe urma lor. Aparatul digestiv al crapului nu are capacitatea sa le digere sau sa le  valorifice in vreun fel. Alunele trec prin peste, sunt eliminate, ajung din nou in apa, unde pot fi mancate de alt peste. Situatia se repeta si pestele poate avea probleme de sanantate de pe urma lor, poate pierde in greutate sau poate chiar sa moara.