ANALIZA STATISTICA

Vlad Pavlovici: E interesant ca, daca ne uitam cu atentie pe statistica, vedem ca vara si toamna pestii mari se prind in special noaptea pe Sectorul B, asa cum am observat si in practica, insa primavara se prind atat de multi pesti mari ziua, incat graficul indica in ansamblu un randament mai bun la pescuitul de zi. Care a fost metoda de lucru pentru realizarea acestei statistici?

Victor Costache: Spuneam mai devreme ca in analizele pe care le facem, pentru a obtine rezultate relevante, trebuie sa eliminam factorul uman pe cat posibil. Nu-l putem elimina insa cu totul, pentru ca aceste analize sunt facute tot de oameni. In functie de metodele si modelele statistice folosite, exista in continuare riscul vicierii rezultatelor. Parametrii pe care ii stabilim pentru a genera statisticile sunt foarte importanti, ca si modul de lucru. In cazul de fata, sa zicem ca vrem sa vedem cati pesti mari au fost prinsi noaptea si cati ziua, din 2014 si pana in 2020. Avem in total cateva sute de fotografii. Ne trebuie un program care sa proceseze aceste fotografii si sa ne dea o statistica. Problema este: ce interval orar consideram ca este zi? De la ora 8 la ora 20? Evident, ar fi gresit, pentru ca orele de rasarit si apus se modifica pe parcursul anului. La ora 20 in iunie e inca lumina, pe cand la ora 20 in noiembrie soarele a apus de cateva ore. Prin urmare, daca vrem ca analizele statistice sa ofere rezultate de incredere, folosim calendarul astronomic pentru zona Bucurestiului, tinand cont ca Varlaam si Bucuresti se afla aproximativ la aceeasi latitudine. In cadrul fiecarei luni, avem orele rasaritului si apusului pentru trei perioade (decade).

Pe langa stabilirea corecta a ceea ce inseamna "noapte" si "zi" in functie de perioada anului, ar mai fi ceva care putea vicia rezultatele statistice: data si ora capturii. Prima si cea mai grava sursa de erori este introducerea eronata a datelor in analiza statistica. Daca datele de intrare sunt introduse gresit, concluziile vor fi false. De aceea, am facut un program prin care toate fotografiile, in format JPEG, au fost procesate automat, extragandu-se data si ora pe care aparatul foto le salveaza in fisier, intr-o zona dedicata numita EXIF. Totusi, chiar daca m-am asigurat ca data si ora sunt corecte, mai ramanea ceva care putea afecta rezultatele. Exista un decalaj de cateva minute sau zeci de minute intre momentul capturarii pestelui si ora fotografiei. Un peste prins noaptea poate ajunge sa fie fotografiat ziua sau invers, pentru ca, din momentul in care pescarul prinde pestele si anunta administratia, pot trece 20-30 de minute pana la momentul fotografiei.

Vlad Pavlovici: Inevitabil, sunt situatii in care un administrator nu poate veni imediat sa fotografieze o captura. Uneori, se intampla sa se prinda doi sau trei crapi mari in acelasi timp, pe acelasi stand sau pe standuri diferite, si pestii trebuie tinuti in sling pana cand administratorul ii fotografiaza pe toti. Sau se poate intampla ca un peste mare sa fie prins noaptea, chiar inainte de rasarit, si administratorul decide ca poate fi tinut in sling o jumatate de ora, pana se face lumina, ca sa obtina o fotografie mai buna. Lucrul asta e posibil insa doar in sezonul rece.

Victor Costache: Decalajul intre momentul prinderii pestelui si momentul in care e fotografiat functioneaza in ambele sensuri. Pestele e prins ziua si fotografiat noaptea sau e prins noaptea si fotografiat ziua. Ca atare, ponderea noapte-zi in statistici nu va fi afectata semnificativ. Bun, avem date statistice corecte privind pestii 20kg+ capturati noaptea si ziua, dar cum ne ajuta in pescuit aceste informatii? Daca le corelam cu alte statistici si cu alte informatii, cum ar fi tipul substratului pe Sectorul A fata de Sectorul B sau pe standul X fata de standul Y si ponderea capturilor noapte-zi pe un stand fata de altul, intelegem mai bine comportamentul pestilor si ne putem pregati strategia in mod corespunzator.