Varlaam - dincolo de impresii

vlad-pavlovici.jpg Vlad Pavlovici

Vlad Pavlovici este unul dintre cei mai cunoscuti pescari de crap din Romania. 
A publicat sute de articole, traduceri si interviuri care au avut o influenta majora asupra scenei crapiste din tara. Este responsabil de introducerea pe piata din Romania a numerosi producatori britanici de echipamente si nada. 
Colaboreaza cu lacuri si firme de prestigiu in calitate de consultant. Realizator de emisiuni TV. 

Data: 30 decembrie 2020 1 comentariu

FOLOSIREA STATISTICILOR

 

Vlad Pavlovici: As vrea sa explicam in ce fel arhiva de fotografii cu capturi pe care o avem la Varlaam si statisticile realizate de tine sunt utile pentru pescari. In primii ani de functionare a celor doua lacuri, majoritatea pescarilor isi doreau sa prinda un crap de 20kg. Acum, cand capturile de 20kg au devenit frecvente, multi pescari vor sa prinda crapi de peste 25kg, iar unii urmaresc de-a lungul sezonului un anumit peste. Pe Sectorul A, sunt cativa crapi care au ajuns la greutati in jur de 30kg. Pe Sectorul B, exista un crap care a ajuns la 28kg si mai multe exemplare in jur de 25kg. Cum ma ajuta fotografiile si statisticile daca vreau sa prind un anumit peste? Pot sa urmaresc standurile de pe care a fost prins, perioadele in care a fost prins si frecventa capturilor din ultimii ani. Punand cap la cap informatiile date de statistici si de fotografii, pot sa vad anumite "tipare de comportament", pe baza carora sa-mi aleg perioada si standul de pescuit. Am facut asta in ultimii doi ani, fiind interesat sa prind cel mai mare crap din Sectorul A si cel mai mare crap din Sectorul B, si am avut norocul sa-i prind pe amandoi. Ca sa dau doua exemple de informatii obtinute pe baza fotografiilor cu capturi, cel mai mare crap din Sectorul B e un peste teritorial, care se prinde in general pe malul de vest al lacului, in zona standurilor B15-B14, deci era important sa pot pescui acolo. Cel mai mare crap din Sectorul A, Haplea, e un peste care nu e teritorial, se poate prinde de pe orice stand, dar are particularitatea ca se prinde frecvent in intervale de cateva saptamani (de aici si numele lui), dupa care dispare si e posibil sa nu mai fie prins cu lunile. Asta inseamna ca, din momentul in care incepe sa fie prins, urmeaza o perioada favorabila, in care poate fi prins din nou, uneori imediat. Bineinteles, norocul e un factor-cheie cand vrei sa prinzi un anumit peste, degeaba ai informatii daca n-ai si noroc, dar informatia conteaza si ea.

Varlaam_-_dincolo_de_impresii_9

Victor Costache: Informatiile pe care ni le dau statisticile si evidenta capturilor ne pot ajuta sa pescuim mai bine, dar trebuie sa intelegem corect ce spun ele. Daca ne uitam pe statistici, vedem ca Sectorul A are alte cifre decat Sectorul B, desi la origine au fost acelasi lac, apa circula dintr-unul in altul, iar distanta dintre ele este de cativa metri. De ce pe un lac pestii prefera sa se hraneasca mai mult ziua, iar pe altul, mai mult noaptea? In primul rand trebuie sa ne schimbam perspectiva si sa intelegem ca nu se hranesc pe baza de preferinte. Crapii reactioneaza la ce se intampla in jurul lor. Nivelul oxigenului din apa scade pe timpul noptii. Organismele si microorganismele, cum ar fi larvele care traiesc in substratul malos si care sunt una dintre sursele de hrana naturala pentru crapi, vor fi nevoite sa urce spre zonele cu mai mult oxigen de la suprafata malului. Pe masura ce se ridica in substrat, semnalele lor chimice sunt mai usor detectate de crapi. Invers, in timpul zilei, cand nivelul de oxigen din apa este mai ridicat, larvele coboara in substrat si devin mai putin accesibile. Acesta este mecanismul natural prin care larvele din mal, cum ar fi chironomidele, se feresc sau sunt mancate de pradatorii naturali, printre care si crapii. In schimb, daca substratul este tare si contine hrana naturala permanenta, cum e cazul coloniilor de scoici Dreissena pe care le gasim la Varlaam, crapii au acces la surse de hrana consistente si pe timpul zilei. Uitandu-ne la ponderea capturilor zi-noapte pe Sectorul A fata de Sectorul B, constatam ca pe Sectorul A avem mai multi crapi prinsi ziua. O posibila explicatie este ca Sectorul A are mai multe zone cu substrat tare decat Sectorul B. E posibil ca pestii sa aiba la dispozitie mai multa hrana naturala pe timpul zilei sau, mai bine spus, sa primeasca mai multe semnale chimice de hranire pe timpul zilei. Mergand mai departe, vedem exista diferente similare si pe Sectorul A: pe standurile A1, A2 si A9 crapii se hranesc mai mult noaptea. Pe aceste standuri, sunt putine zone tari, substratul e predominant malos. Putem deduce (daca interpretarea mea e corecta) de ce crapii se hranesc mai mult noaptea. Pe standurile unde exista zone mari cu substrat tare, cum sunt A4, A6, A7 si A8, ponderea zi-noapte se inverseaza, avand mai multe capturi consemnate pe timp de zi. Asta nu inseamna ca standurile A4-A8 nu au zone maloase cu hrana naturala, au si ele, ci doar ca scoicile aflate pe substrat, nu ingropate in mal, sunt mai accesibile crapilor si necesita un consum de energie mai mic.

Varlaam_-_dincolo_de_impresii_10

Un alt grafic care ofera o perspectiva interesanta este cel al distributiei capturilor zi-noapte pe ani. Imi aduc aminte ca, in 2018, am prins peste aproape numai noaptea. E posibil ca in acel an, din cine stie ce motive, hrana naturala de pe zonele tari sa fi fost in cantitati mai mici decat in mod normal, crapii fiind nevoiti sa caute surse de hrana si in zonele cu mal, mai mult decat in alti ani. Ce concluzii putem trage de aici, cum ne ajuta aceste informatii? De exemplu, putem decide sa nu evitam zonele cu mal. Sau, tinand cont de graficul capturilor pe ore, ne putem da seama care sunt orele neproductive, cand e indicat sa replantam monturile, si orele "fierbinti", cand trebuie sa fim cu lansetele in pozitie.

 

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Postarea unui mesaj inseamna acceptarea tacita a continutului acestui Regulament. Sunteti responsabili pentru continutul mesajelor pe care le postati. Mesajele pot fi moderate. Orice abatere de la Regulament va duce la stergerea sau modificarea mesajului postat. Mesajele vor fi publicate doar dupa aprobare.

1 comentariu Adauga comentariu

Ivascu Daniel

8 februarie 2021

Paradoxul este ca pana la urma totul se rezuma la noroc daca pescuiesti corect mai ales cand este vorba de calitate!

Magazin Pescuit MarelePescar Lacul Varlaam Baitshop 3 Lacul Paulesti Lacul Horgesti Okuma