Varlaam - intrebari si raspunsuri (3)

vlad-pavlovici.jpg Vlad Pavlovici

Vlad Pavlovici este unul dintre cei mai cunoscuti pescari de crap din Romania. 
A publicat sute de articole, traduceri si interviuri care au avut o influenta majora asupra scenei crapiste din tara. Este responsabil de introducerea pe piata din Romania a numerosi producatori britanici de echipamente si nada. 
Colaboreaza cu lacuri si firme de prestigiu in calitate de consultant. Realizator de emisiuni TV. 

Data: 02 ianuarie 2022 0 comentarii

FABRICA DE TROFEE

 

In ultimii doi ani, am publicat o serie de articole in care Madalin Barnea (unul dintre cei doi administratori ai lacurilor de la Varlaam) si cu mine am raspuns la intrebarile puse de clientii lacurilor. Articolele pot fi citite aici: Varlaam - intrebari si raspunsuri (1) si Varlaam - intrebari si raspunsuri (2). Acum, avem din nou un set intrebari interesante, carora le vom raspunde in materialul de fata.

 

De ce au fost populate lacurile de la Varlaam cu peste mic in ultimii ani, in loc sa fie populate cu crapi mari? Ce impact au popularile cu ciortan asupra pescuitului?


Vlad Pavlovici: Inca de la deschiderea lacurilor de la Varlaam, in 2014, ne-am gandit ca atat Sectorul A, cat si Sectorul B ar mai putea primi niste crapi mari fara riscul sa se aglomereze. Pescuitul e interesant la Varlaam tocmai pentru ca nu e simplu, dar daca lacurile devin prea grele risca sa-si piarda publicul, dupa cum am putut vedea in primul an de functionare al Sectorului B, cand lacul era plin de bradis si dificil de pescuit si avea prea putini clienti. Ca atare, am incercat de-a lungul anilor sa aducem la Varlaam crapi mari din surse legale. De exemplu, am adus cativa crapi de dimensiuni medii si mari dintr-un lac care apartine aceluiasi proprietar ca si lacurile de la Varlaam. Cel mai mare dintre ei a fost un exemplar de 20kg, care a ajuns acum la 29kg. Au fost insa mai multe probleme cu care ne-am confruntat la achizitia de peste mare. Principala problema e pretul. Crapii mari au devenit din ce in ce mai scumpi si mai greu de gasit. Ma refer aici la crapii cumparati cu acte. Pentru noi, e exclus sa cumparam crapi fara acte de la pescari, nestiind de unde provin si cum au fost procurati. Traficul ilegal de crapi mari e un fenomen daunator pentru lacuri si pe care nu vrem sub nicio forma sa-l incurajam, indiferent cat de mari si de tentanti ar fi pestii. Cand se gasesc de vanzare in mod legal, crapii mari (de minim 15kg) costa foarte mult. O populare cu zeci de exemplare ar implica o investitie serioasa. O alta problema pe care o ridica pestii mari e ca nu stii intotdeauna ce varsta si ce bagaj genetic au. Varsta si genetica sunt aspecte critice. Unii crapi mari sunt batrani, altii vor creste incet sau nu vor atinge niciodata dimensiunile pe care le dorim. De asta e bine sa stii ce cumperi. Deloc intamplator, lacurile occidentale bine administrate acorda o mare importanta factorului genetic cand cumpara crapi pentru populare.

Varlaam_-_QA_3_5

Pana la urma, motivul cel mai important pentru care am decis sa nu cumparam crapi mari a fost ecosistemul de la Varlaam. Am descoperit ca ambele lacuri s-au format, in mod fericit, ca o "fabrica de trofee". Natura le-a gestionat in asa fel incat crapii mari sa poata creste spectaculos fara interventii din partea oamenilor. In 2013, cand inceput sa pregatim lacurile pentru deschidere, stiam ca fusesera populate cu ciortan in 2005. In opt ani, toti ciortanii ajunsesera la greutati de peste 10kg, multi aveau 15-16kg, iar varfurile generatiei 2005 atingeau 19-20kg. Cel mai mare exemplar din Sectorul A avea 22,5kg in noiembrie 2013. Explicatia era simpla: densitate redusa de crap, hrana naturala din abundenta, o apa de calitate si un fond genetic bun. Era clar ca lacurile puteau sa produca crapi mari suficient de repede. O confirmare a acestui lucru a venit in anii urmatori. In noiembrie 2014, Sectorul B a fost populat cu 169 de ciortani de 2-4kg. Doi ani mai tarziu, in noiembrie 2016, unul dintre ciortani respectivi a fost prins la 18,5kg, iar altii se prindeau la greutati in jur de 15kg. Un ritm de crestere dincolo de asteptarile noastre si care poate sa para greu de crezut, dar e real. Ca atare, puteam lua in calcul sa ne formam crapii mari cu costuri reduse, in loc sa investim sume considerabile in crapi mari cumparati din alte lacuri. Astazi, dintre zecile de crapi mari, de peste 20kg, din Sectorul B, cei mai multi provin din popularea cu ciortan facuta in 2014.

Varlaam_-_QA_3_1

Anul trecut, am decis sa facem populari cu peste mic pe ambele lacuri, pentru ca si pe Sectorul A e nevoie de o generatie noua. In noiembrie 2020, am populat lacurile cu 73 de bucati cu o medie de greutate de 3kg - au fost 15 bucati in Sectorul A si 58 de bucati in Sectorul B. Pestii provin din aceeasi ferma piscicola din care s-a facut si prima populare a lacului si au fost alesi cu atentie. I-am fotografiat pe cei mai multi, iar anul asta am urmarit felul in care cresc. In toamna, unii dintre ei au inceput sa se prinda la greutati de 8-10kg. Cresterea a fost realizata doar cu hrana naturala din lac, fara furajare. Sa nu se inteleaga de aici ca avem ceva impotriva furajarii - dimpotriva, ne uitam cu interes la rezultatele exceptionale obtinute de alte lacuri cu programe de furajare intensiva, dar la Varlaam n-a fost nevoie de furajare pentru ca densitatea de crap e redusa. Pescarii vor fi tentati sa creada ca si nada are o contributie, dar in realitate e o contributie foarte mica, probabil nesemnificativa. Pe ambele lacuri, mai ales pe Sectorul A, se pescuieste in general cu nada putina. In noiembrie 2021, am facut o noua populare cu peste mic. Au fost 148 de crapi, dintre care 27 au ajuns in Sectorul A, iar 121, in Sectorul B. Ce impact au acesti ciortani asupra pescuitului? La inceput, in primele luni dupa populare, se prind des. Poti sa prinzi 5-10 bucati intr-o partida. Daca nadesti cu seminte, poate si mai mult, dar pestii raspund si la boilies. Fara indoiala ca nimeni nu vine la Varlaam sa prinda ciortan. Deocamdata, prezenta lor in lacuri e un inconvenient, dar pe masura ce se fac mai mari se prind mai rar. De pilda, ciortanii din 2020 se prindeau frecvent in primavara lui 2021, iar in toamna se prindeau doar ocazional. Probabil ca acelasi lucru se va intampla si anul viitor. In doi, trei ani, insa, vor ajunge la 15kg si vor asigura schimbul de generatii in mod eficient - costurile sunt mici, pestii se adapteaza usor, pot trai mult si pot atinge greutati mari.

 

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Postarea unui mesaj inseamna acceptarea tacita a continutului acestui Regulament. Sunteti responsabili pentru continutul mesajelor pe care le postati. Mesajele pot fi moderate. Orice abatere de la Regulament va duce la stergerea sau modificarea mesajului postat. Mesajele vor fi publicate doar dupa aprobare.

0 comentarii Adauga comentariu
Magazin Pescuit MarelePescar Lacul Horgesti Lacul Varlaam Baitshop 3 Lacul Iannis BigFish