MONTURA CULISANTA

Al doilea reper din acea partida a fost montura. Eram pe Horgesti de mai bine de 24 de ore, nu vazusem nicio miscare si m-am gandit ca, de vreme ce pestele era apatic, iar lacul nu avea pic de agatatura, merita sa incerc monturi culisante. Pana atunci folosisem monturi semifixe. Am pus monturi culisante si, in noaptea urmatoare, am prins primul peste, un crap de 14,5kg. A fost o revelatie. Partida s-a schimbat din acel moment. Am prins atunci aproape toti pestii la monturi culisante, iar de la partidele urmatoare nici nu m-am mai obosit cu monturi semifixe, decat ocazional si doar pentru teste. De fiecare data, monturile culisante au dat rezultate mai bune.

Un element surprinzator in montura e plumbul. Folosesc plumbi usori, desi plantez si la 200m. Pescuitul la mare distanta implica teoretic plumbi cat mai grei, care sa tina montura pe loc si sa contribuie la efectul de autointepare a pestelui. La montura culisanta pe care o folosesc, logica a fost inversata. Am un plumb de tip Grippa de 85g, ale carui protuberante tin montura in pozitie chiar si pe vant lateral puternic. Pentru efectul de autointepare, obisnuiam sa pun un opritor la 50-70cm deasupra plumbului, dar am constatat ca e inutil. Pestele se inteapa oricum si fara opritor. Se inteapa - oricat de absurd ar parea - in greutatea firului. Nu exista nicio diferenta intre trasaturile pe care le vezi la o montura semifixa cu plumb greu, care e teoretic mai indicata in stilul acesta de pescuit, si una culisanta cu plumb usor. La fel ca si monturile semifixe, monturile culisante inregistreaza toata gama de trasaturi, de la unele anemice la unele disperate.

De notat ca, la Horgesti, crapii mari nu trag neaparat tare. Violenta trasaturii indica mai curand un "rocker", adica un ciortan isteric. Am prins crapi de 18-19kg care abia daca miscau swingerul. Mi s-a intamplat sa descopar crapi mari agatati in carlig, care stateau acolo fara sa faca nimic de ore bune, ai fi zis ca dormeau cu carligul in gura. Scoteam lanseta sa schimb momeala si aveam la capatul firului un "dulap". Unii s-au trezit cu cel mai mare peste din balta prins in felul asta. Asta nu tine de montura, tine de un specific inexplicabil al locului. Pe de alta parte, in dril, crapii mari opun o rezistenta solida si, chiar daca n-ai agataturi in care sa-i pierzi, lupta de langa mal cu un peste mare implica destule emotii.