DISPUNEREA IN TEREN

Cititi AICI prima parte a acestui articol.

Ai gasit pestele; i-ai atras atentia; l-ai facut sa vina la masa pe vadul tau. Acum trebuie sa gasesti o tactica prin care sa poti prinde si un numar de exemplare de 15-20 de kilograme (pestii mici!), si cate un crap batran, mare si singuratic. Pentru asta, folosesc o metoda pe care o numesc „farfuria de nada": o cantitate de nada suficienta cat sa ofere unui singur crap o masa sau o gustare. Am grija sa fie, insa, destula nada imprastiata in zona, ca sa tina crapii pe loc si sa-i faca sa umble dupa mancare. Fa-i sa considere vadul tau o zona de hranire preferata, dupa care incearca sa gasesti locurile in care este cel mai probabil sa-i prinzi.

Cand prinzi un peste la o momeala plasata pe un pat de nada, risti sa sperii alti pesti, care pot fi mai mari decat pestele pe care l-ai prins. Ii pui in alerta sau chiar ii gonesti din zona. De regula, daca am voie sa dau cu patru lansete, fac patru farfurii separate, pe toata zona, pozitionandu-le in locuri care par de hranire. Daca unul dintre ele se dovedeste mai productiv decat celelalte, atunci mut treptat doua sau trei lansete in jurul lui, dar imi place sa am cel putin o lanseta aruncata izolat, in cautarea unui posibil crap capital.

Gasirea locurilor potrivite este partea cea mai dificila a tacticii. Imi poate lua patru sau cinci zile pana pun toate lansetele pe locuri cu adevarat promitatoare. Exista intotdeauna locuri mai bune, pe care trebuie sa le gasesti si sa le exploatezi. Rareori mi se intampla sa fiu absolut multumit cu asezarea fiecarei lansete. Acolo unde pot sa folosesc un sonar, petrec pana la trei ore zilnic in cautare de locuri fierbinti cu potential mai mare decat cele pe care le am deja.

Fixeaza-ti zona. Gaseste locurile. Aseaza farfuriile cu mancare.