NADE CU PROFIL NUTRITIONAL DIFERIT

Prima parte a acestui articol poate fi citita aici: Localizarea crapilor (1).

Intamplarile din categoria "nu-i pentru cine se pregateste, ci pentru cine se nimereste" mi-au aratat de ce e bine sa avem la noi nade cu profiluri nutritionale diferite. Pe scurt, doua astfel de intamplari. Varlaam, A7, aprilie. Ca nada, eram pregatit cu doua tipuri de boilies fishmeal (The Source si Complex-T). Primul peste un ten, la Source. Al doilea, tot ten, la Complex-T. Dupa al treilea ten am schimbat momeala pe toate monturile, din wafter in boilies intarit (hardened). Rezultatul? Am prins in continuare teni. Mal, tare, apa adanca, nu conta. Prindeam doar ten. La un moment dat, un vecin de stand care pescuia cu fishmeal produs de alta firma mi-a sugerat sa incerc cu boiliesurile lui, poate scap de ten. Daca el ar fi prins crap dupa crap, poate as fi luat in calcul. Doar ca, nu prinsese nimic. Mai mult, singurii lui pesti au fost tot teni, capturati spre finalul partidei. Am prins si patru crapi in acea partida, dar asta e mai putin important. Pe A9 pescuia cineva care nadea exclusiv cu porumb. A avut doar crapi. Niciun ten! Ca erau multi teni in standul meu e o posibilitate, dar, oare, asta sa fi fost explicatia? Ce-i facea sa stea acolo? Sau, daca nu erau cantonati in fata mea, cum de se tot intalneau cu monturile mele in drumul lor, indiferent de locurile unde am avut monturile si de momelile folosite? Daca as fi avut la mine si as fi nadit cu porumb in loc de boilies, n-as mai fi prins ten, ci doar crap?

Tancabesti, Parcare, august, caldura mare. Obiectivul: teni cat mai mari. Un singur tip de nada: porumb preparat fara nimic adaugat. Lasat vreo 48 de ore la inmuiat si apoi fiert cam 30 de minute. Cand am intrat cu sonarul la inceputul partidei, am vazut multe umbre de ten. Mai aproape, mai departe, pe apa mai mica, mai adanca, tenii erau peste tot. Poate unii erau crapi cu forma alungita, dar cei mai multi aveau silueta inconfundabila de ten. Mi-am zis ca va fi spectacol. Si a fost... cu crapi si cateva platici. Ten niciunul. Oriunde am plasat monturile, mai langa mal, mai in larg si indiferent ce-am avut la carlig, tenii nu au fost interesati de porumbul meu. M-am gandit ca poate au plecat de pe vad, dar nu, ca apareau pe sonar de fiecare data cand plantam sau cand intram pe apa special sa ma uit dupa pesti. Bazandu-ma pe experientele anterioare, cand la aceleasi boiliesuri am prins preponderent teni, iar alti pescari prindeau crapi la porumb, am adaugat boilies in nada, sperand ca vor veni tenii. N-a functionat. Obiectivul a fost complet ratat. Nu doar ca n-am prins mari, n-am avut nicio trasatura de ten. Cu toate astea, partida n-a fost un esec, tinand cont de crapii prinsi, inclusiv un comun de 21,6kg. Poate tenilor nu le era foame, dar chiar niciunuia dintre cei vazuti pe sonar? N-au ajuns la monturi sau au ajuns si nu s-au intepat? Nu erau interesati nici de porumb, nici de boiliesuri fishmeal? Semnalele chimice date de porumb au fost mai puternice decat cele date de boilies? N-am idee. Cert este ca boiliesurile n-au avut efectul sperat. Dupa acea partida am decis sa nu mai amestec nadele cu profiluri nutritionale diferite sau, daca le combin, ma asigur ca una dintre ele este dominanta cantitativ.

In teorie, daca avem suficient timp la dispozitie si semnale chimice de atractie in zona carligului in tot acest timp, pana la urma vom prinde peste, indiferent unde se afla montura, cu conditia sa o poata aspira. Asta nu inseamna "daca e s-o ia, o ia de oriunde"? Ba da, o s-o ia... la un moment dat. Insa, durata partidelor de pescuit este limitata. La fel si nada. Plus ca, nu stim cat timp nada ajunsa in apa emite semnalele chimice de atractie. Si atunci, cum de prindem pescuind izolat cu o momeala de plastic, din moment ce, evident, o bucata de plastic nu are cum sa atraga pestele? Nu il atrage chimic, dar crapul se foloseste si de vedere pentru a investiga, respectiv, sa aspire ce-a vazut si, cu ajutorul receptorilor din gura, sa decida daca e hrana sau nu. Si aici lucrurile sunt diferite de vederea umana. Crapul are o buna vedere nocturna si in apa cu turbiditate mare. Capturile din timpul noptii la Zig Rig cu momeli inchise la culoare sau chiar negre sustin acest lucru. La fel si pestii capturati la interceptie, la momeli izolate din plastic colorat, in apa tulbure, cum sunt multe lacuri si rauri de la noi. Cu toate astea, ochii fiind pozitionati de-o parte si cealalta a corpului, cea mai mare zona a campului sau vizual este acoperita de vedere monoculara, care nu-i permite sa aprecieze cu acuratete distanta pana la obiecte, in cazul de fata, momeala. Doar o mica zona aflata in fata sa este acoperita de vedere binoculara, cum avem noi. Daca se intampla ca momeala sa fie in acest camp vizual, se duce cu precizie acolo, o aspira, simte plasticul si vrea s-o dea afara. Daca montura a lucrat cum trebuie, avem dril. In functie de distanta dintre crap si momeala, lumina ambientala, culoarea si claritatea apei, nuanta vazuta de crap poate fi complet diferita de culoarea momelii vazuta de noi. Nu pot spune cu siguranta ca anumite culori sunt mai atractive decat altele si in ce conditii. In schimb, stiu ce am vazut in mai multe filmari subacvatice: aceeasi culoare poate atrage un crap, care se duce direct la momeala, si respinge pe altul, care se se fereste ca si cum s-ar speria de ea.