CONTINUT SI DISPONIBILITATE

Fiindca tot a venit vorba, e interesant de observat de ce unele caseine sunt considerate mai potrivite decat altele, lucru subliniat de Fred in primul lui articol despre compozitia boiliesurilor, de la sfarsitul anilor 60, articol aparut in revista The Carp - revista cu circuit inchis, editata de Grupul Britanic de Studiu al Crapului (British Carp Study Group, BCSG) - si publicat mai tarziu integral in a treia carte a BCSG. Cum crapul nu are stomac, hrana trece prin sistemul lui digestiv mult mai rapid, in comparatie cu omul, iar fiecare caseina are nevoie de un anumit timp de metabolizare. Ca atare, caseina din boilies trebuie sa poata fi metabolizata suficient de repede ca pestele sa profite de continutul ei nutritiv - altminteri, pentru crap, valoarea ei nutritiva e nula.

Nu va preocupati de asa ceva decat daca vreti sa intelegeti lucrurile pana la capat. Expertii in boiliesuri au rezolvat deja problema si ne-au pus totul la dispozitie. Ceea ce conteaza este sa reflectam mai mult asupra principiului stabilit de Fred Wilton cu privire la boilies si mai putin asupra ingredientelor. Fred a subliniat ca exista sute de ingrediente din care se poate face un boilies nutritiv. Tot el a spus ca un crap va profita de cea mai buna sursa de hrana disponibila. Cea mai buna sursa de hrana disponibila inseamna un boilies care este cat mai aproape de indeplinirea tuturor necesitatilor de nutritie ale pestelui.

Am fost foarte sceptic in privinta teoriei lui Fred, pana cand am citit ce scrisese si mi-am facut propriul boilies urmand ideile sale. Argumentele lui sunt foarte convingatoare si, dupa cateva prenadiri, am constat ca boiliesurile erau incredibil de bune. Existau inca destul de putini pescari de crap la sfarsitul anilor 70, asa ca a-ti impune propriul boilies pe o balta, dand crapului posibilitatea sa se familiarizeze cu el, nu era asa de greu cum e astazi. Si asta era bine. De ce? Pentru ca singurul aspect al boiliesurilor in privinta caruia gindirea mea s-a schimbat substantial in toti anii care au trecut de atunci este notiunea de boilies ca sursa de hrana.

Ideea boiliesului ca sursa de hrana nu se refera numai la continut, ci si la disponibilitate.

In realitate, conceptul e destul de simplu. Indiferent cat de buna e o mancare, daca n-ai destula, nu poate fi o sursa de hrana si n-ai ce manca. Mai mult, ca sa fie o sursa de hrana, trebuie sa fie suficient de multa care sa devina baza (sau macar o parte importanta) a meniului unui crap - sau al nunui om. Cati crapi sunt in lacul pe care il abordati? Ganditi-va. Si acum ganditi-va cat de semnificativ este boiliesul vostru ca sursa de hrana pentru ei.