STRATEGIA DE DEZVOLTARE

De ce nu se organizeaza concursuri?

Vlad Pavlovici: La fel de bine ne putem intreba: pe Rainbow de ce nu se organizeaza concursuri? Sau pe Euro-Aqua? Sau pe Gigantica? Sau pe alte lacuri europene importante si cu crapi mari? Pentru ca nu e nevoie. Concursurile de crap au ajuns atat de populare in Romania, incat unii pescari cred ca e obligatoriu pentru orice lac sa organizeze concursuri, dar nu e deloc asa. In alte tari, interesul pentru concursuri e mult mai mic, iar lacurile s-au devoltat foarte bine fara concursuri. Ca sa intelegem situatia, trebuie sa avem o perspectiva mai larga, sa vedem ce se intampla in tarile foarte dezvoltate in materie de pescuit la crap si, in primul rand, trebuie sa plecam de la scopul unui lac comercial, care e acelasi cu al oricarui alt tip de afacere - sa se sustina din punct de vedere financiar. Scopul lacurilor comerciale nu e sa organizeze concursuri, e sa faca profit. Concursurile sunt un instrument pentru obtinerea lui, dar exista si alte instrumente si fiecare isi alege strategia pe care o considera potrivita. In ultimii ani, lacurile din Romania au pus accent pe concursuri pentru ca publicul raspunde bine la ele si pot aduce un profit consistent pentru lac sau pentru organizatori. Sunt si o forma de promovare, daca se prinde bine in timpul unui concurs. La fel cum sunt o forma de contra-reclama, daca se prinde slab. Daca poti obtine, insa, profit si promovare fara concursuri, te poti dispensa de ele.

Concursurile vin la pachet cu unele inconveniente. Pun presiune pe lac. Exista o miza financiara care poate fi substantiala si care poate afecta concurentii. Exista tensiune, oboseala si stres. Mai sunt si alti factori de risc, pe care prefer sa nu-i discut aici. De aceea, sunt si lacuri care prefera sa nu organizeze concursuri si cauta alta metode prin care sa devina cunoscute. Strategia de promovare pe care am adoptat-o la Varlaam a exclus din start orice concurs. Si, daca ne uitam la felul in care au evoluat cele doua lacuri, avem motive sa credem ca lipsa concursurilor nu numai ca nu ne-a afectat cu nimic, dar ne-a ajutat foarte mult.

De ce sunt interzise alunele tigrate?

Madalin Barnea: Alunele tigrate sunt tari si greu digerabile pentru crap. Ca sa poata fi folosite la pescuit, trebuie preparate corect - tinute la muiat cel putin 24 de ore, dupa care fierte cel putin 30 de minute. Daca nu sunt preparate corect, pot sa puna in pericol pestele. Nu avem o experienta directa in sensul asta, pentru ca la Varlaam nu s-a pescuit niciodata cu alune tigrate, dar asta ne spun lacurile occidentale care le-au interzis. De asemenea, stim ca au o valoare nutritiva scazuta pentru crap. Daca pestii ajung sa manance cantitati mari de alune tigrate, apar riscuri pentru sanatate. Cand sunt folosite in cantitati mici, alunele nu pun probleme, e cert ca sunt foarte atragatoare pentru peste si pot fi utile pe lacuri care au sturion sau somn pitic, dar pentru administratorul unui lac e greu de verificat ce cantitate de alune foloseste fiecare client. Daca un pescar vede ca prinde bine cu alune tigrate, poate fi tentat sa nadeasca mai mult, ca sa prinda si mai bine. De asta, e mai prudent sa le interzici ca nada, fiindca nu poti sa controlezi cat si cum se nadeste. Decizia poate sa para exagerata din perspectiva pescarilor cu experienta, care stiu sa lucreze cu ele, insa majoritatea clientilor unui lac nu sunt pescari cu experienta, sunt pescari de nivel mediu, care pot sa aprecieze gresit ce inseamna "mult" sau "putin" in materie de nada. Incurajam insa folosirea semintelor, cum ar fi porumbul sau amestecurile de seminte mici, care sunt nade foarte eficiente si ieftine.