Sectorul B

vlad-pavlovici.jpg Vlad Pavlovici

Vlad Pavlovici este unul dintre cei mai cunoscuti pescari de crap din Romania. 
A publicat sute de articole, traduceri si interviuri care au avut o influenta majora asupra scenei crapiste din tara. Este responsabil de introducerea pe piata din Romania a numerosi producatori britanici de echipamente si nada. 
Colaboreaza cu lacuri si firme de prestigiu in calitate de consultant. Realizator de emisiuni TV. 

Data: 05 decembrie 2018 6 comentarii

TENI SI CIORTANI

 

Dupa sezonul 2014, cand lacul a avut prea putini clienti, era limpede ca Sectorul B nu poate fi un lac comercial atat timp cat este invadat de bradis. Intr-o tara cu o cultura a pescuitului pe lacuri sufocate de vegetatie, cum e Anglia, probabil ca Sectorul B ar fi avut publicul lui si ar fi fost abordat ca oricare alt lac dificil, dar in Romania nu erau destui amatori pentru stilul asta de pescuit. Nici macar posibilitatea de a planta, care simplifica pescuitul (puneai montura precis, scoteai pestele cu barca), nu compensa gradul de dificultate al lacului. Trebuia gasita o solutie pentru eliminarea bradisului. Solutia cea mai practica era popularea cu puiet de ten. Tenii de dimensiuni mici pot consuma cantitati mari de bradis intr-un timp scurt. Pe masura ce cresc, exista riscul sa devina la randul lor o problema pentru ecosistemul lacului si pentru pescari, de asta numarul lor trebuie tinut mereu sub control. In martie 2015, Sectorul B a fost populat cu aproape o tona de ten - tenii aveau in jur de 500g. N-am gasit o metoda de calcul precisa prin care sa putem determina ce cantitate de ten ne trebuie pentru suprafata acooperita cu bradis din lac, dar estimarea noastra a fost corecta. Tenii s-au apucat de lucru cu o eficienta de admirat. Bradisul n-a mai aparut la suprafata, ca si cum ar fi fost taiat sub oglinda apei. Cum rasarea un palc de bradis, cum venea un banc de ten sa-l "tunda". In august, fusese eliminat aproape complet. Lacul era de nerecunoscut - mocheta de bradis disparuse, dar pierdusem si transparenta apei. Acum apa era maronie, insa pescuitul devenise usor. Tenii aveau sa lucreze si in anul urmator, ajungand la 4-5kg, si foamea lor era atat de mare incat au "ras" o intindere de papura lunga, care forma un promontoriu pe mijlocul lacului. In 2016, am decis ca se pot retine, altfel ar fi mancat si barcile de la debarcader, si numarul lor a inceput sa scada. In 2017, erau mai putini si nu deranjau pescarii de crap. In 2018, ajunsesera la 9-10kg si puteau fi prinsi doar daca pescuiai special dupa ei, cu seminte si pop-up-uri. Nu tin minte sa fi prins niciunul pescuind la boilies.

Recenzie_Complex-T_7

N-a fost singura transformare spectaculoasa a lacului. Ciortanii introdusi in 2014 luau proportii pe care nimeni nu le anticipase si nici nu le credeam posibile. In septembrie 2015, se prindeau la 6-7kg. In octombrie, cei mai mari aveau 8-9kg. In 2016, atingeau 14-15kg, iar in 2017 unii dintre ei ajunsesera la 20kg. Acest ritm de crestere iesit din comun era specific doar generatiei 2014, nu tuturor crapilor din lac. Crapii lungi din filonul vechi al lacului cresteau si ei, dar intr-un ritm mai lent. In 2016, am adus in lac o noua serie de ciortani, cu un aspect diferit (intre ei, multe "oglinzi" cu solzi mari, in desene decorative) si care proveneau din alta sursa. Au avut un ritm de crestere care putea fi considerat bun in limitele normale, insa departe de progresul exponential al celorlalti. Fie ca era o crestere "de compensare" pentru faptul ca pestii stagnasera la un moment dat in bazin, din lipsa de spatiu, dupa care fusesera eliberati intr-un lac cu apa de calitate si hrana naturala din abundenta, fie ca avea o explicatie de ordin genetic, evolutia ciortanilor din generatia 2014 era uimitoare.

Recenzie_Sectorul_B_11

In 2016, Sectorul B devenise un lac pe care majoritatea capturilor treceau de 10kg. In contrast cu anii trecuti, cand lacul era greu, iar apa era foarte limpede, acum pestele era usor de prins, iar apa, neobisnuit de tulbure pentru o balastiera. Malul de nord al lacului era inca in lucru, utilajele de excavare sapau permanent in lac, ceea ce marea turbiditatea apei, dar pe malul de vest drumul si standurile fusesera terminate. Zona parea sa tina mult peste si se prindeau frecvent exemplare de 15-18kg. Gradul de ocupare al lacului era insa destul de scazut, pentru ca publicul reactioneaza lent. In general, reputatia unui lac - buna sau proasta - are inertie. Pescuitul pe Sectorul B nu mai avea legatura cu epoca in care lacul fusese acoperit de bradis, dar multa lume ramasese cu ideea ca lacul e dificil. In realitate, devenise surprinzator de usor.

 

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Postarea unui mesaj inseamna acceptarea tacita a continutului acestui Regulament. Sunteti responsabili pentru continutul mesajelor pe care le postati. Mesajele pot fi moderate. Orice abatere de la Regulament va duce la stergerea sau modificarea mesajului postat. Mesajele vor fi publicate doar dupa aprobare.

6 comentarii Adauga comentariu

florin

9 decembrie 2018

cu ce fir legati montura pentru wafter?

Cristii Matache

9 decembrie 2018

Pur si simplu o placere pentru cititori!
Felicitari!

Ciprian Lungu

8 decembrie 2018

Felicitari pentru ceea ce faceti la Varlaam! Este un loc superb unde revin mereu cu bucurie in suflet!
De asemenea, multumim pentru articolele scrise intr-un mod profesionist!

Tiberiu Lazar

7 decembrie 2018

O metamorfoza impresionanta , facuta de profesionisti 100 % ! Felicitari , tuturor celor implicati in proiect !!

D.M.G carp angler

6 decembrie 2018

O descriere amanuntita a sectorului B de la Varlaam cu multa informatie pretioasa pt pescari.Felicitari Carp online felicitari Vlad Pavlovici

Ciprian Szabo

6 decembrie 2018

Fabulos, felicitări!!!

Magazin Pescuit MarelePescar Lacul Varlaam Baitshop 3 Lacul Paulesti Lacul Horgesti Okuma